vineri, 19 iulie 2013

Cum se Efectuează Fricţiunea in Masaj

Masajul cu fricţiuni presupune mişcări profunde, circulare, longitudinale sau transversale, efectuate cu ajutorul degetelor mari, cu vârfurile degetelor, articulaţiile acestora, cu palmele sau coatele. Scopul acestei tehnici este penetrarea pielii și masarea mușchilor de dedesubt. Fricțiunea implica manipularea țesuturilor intre palma sau degetele tehnicianului de masaj si o suprafața dura cum ar fi oasele pacientului. Acestea sunt cele mai profunde mișcări, ele vizând straturile cele mai adânci ale țesutului. Presiunea si amplitudinea manevrelor de fricțiune vor fi reduse la începutul sesiunii crescând in intensitate si viteza pe parcursul ședinței de masaj.
Iată cum se efectuează fricțiunea.

Fricțiunea Circulară

În cazul fricțiunii circulare, palma terapeutului, degetul mare sau alt deget păstrează un contact ferm cu pielea pe tot parcursul manevrei, ajungând prin piele, ca printr-o mănușă, până la mușchii vizați. Degetele nu alunecă deloc pe piele, ci antrenează pielea care, la rândul ei, va acționa asupra țesuturilor subiacente.
Fricțiunea circulară se realizează mai bine fără ulei, loţiune sau alţi lubrifianţi. Este chiar o greşeală de tehnică să utilizezi lubrifianţi atunci când efectuezi fricțiunea circulară.

Fricțiunea Transversală

In Occident este numită ”cross-fiber friction” .
Pentru această tehnică se vor folosi vârfurile şi buricele degetelor, încheieturile degetelor, (pentru un masaj mai profund) sau chiar coatele. Pentru mai multă presiune, se poate masa și cu ambele mâini puse una peste cealaltă. Ca şi în cazul fricțiunii circulare, degetele nu alunecă, ci apăsă în jos asupra pielii, masând țesuturile de dedesubt. După cum sugerează și numele acestei tehnici, mișcările reprezintă fricțiuni transversale efectuate asupra fibrei musculare, a tendonului sau a ligamentului.

Considerații Adiționale pentru Fricțiune

Deşi tehnica clasică presupune masarea unor mici suprafeţe ale corpului, fără ca degetele să alunece pe piele, variantele moderne îmbină alunecarea şi fricțiunea pentru a masa și suprafețe mai întinse. Una dintre acestea este și efleurajul-ul profund efectuat cu ajutorul cotului asupra mușchilor situați de-a lungul șirei spinării.
Este important să-ți întrebi cât mai des pacientul dacă presiunea este destul de puternică sau dacă este prea viguroasă . Nu uita să efectuezi fricțiunea pe partea opusă celei în care te afli față de coloana vertebrală. Mișcările se efectuează de obicei în direcţia fibrelor musculare şi a circulației sângelui, deși „cross-over friction” se abate de la această regulă. 

Beneficiile şi Efectele Fricțiunii

  • Acționează asupra ţesuturilor profunde
  • Rupe aderențele şi „nodurile”
  • Îmbunătățește circulaţia sângelui în muşchi
  • Favorizează absorbţia substanțelor inflamatorii cronice mai puțin recente
  • Ajută la vindecarea ţesuturilor slab vascularizate (tendoane, ligamente etc.)
  • Susține redobândirea flexibilității și ajută la întinderea mușchilor atrofiați, a tendoanelor sau a ligamentelor.

Tipuri de fricțiune

  • Circulară şi transversală - În funcție de direcţia mișcărilor.
  • Fricțiune cu degetele - Cercuri mici făcute cu vârfurile degetelor sau cu degetul mare.
  • Fricțiune cu palmele - Cercuri ample făcute cu palmele.
  • Fricțiune Cross-fibre - Orice fricțiune executată transversal asupra fibrei musculare. Este permisă efectuarea fricțiunii sub diferite unghiuri. Presiunea este de obicei foarte puternică.
  • Alte tipuri: fricțiunea cu coatele și fricțiunea cu articulațiile degetelor.


Contraindicaţii

Pe lângă contraindicaţiile obișnuite ale oricărui tip de masaj, fricțiunea este contraindicată la femeile gravide, în caz de varice, inflamații active, infecții ale pielii sau leziuni recente ale mușchilor.

Această tehnică trebuie utilizată cu precauţie, mai ales dacă este vorba despre o variantă modificată ce implică alunecarea pe piele. În aceste cazuri, fricțiunea va provoca iritarea pielii dacă nu se folosește destul ulei de masaj.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu